Dupa aproape 2 ani de freelancing am hotarat sa ma angajez, destinatia fiind MB Dragan. Sunt acolo de vreo 3 saptamani si sunt foarte multumit de alegerea facuta. Mediul e placut, proiectele la care lucrez sunt super tari, dar cel mai important lucru este ca ma inteleg foarte bine cu oamenii cu care lucrez. Am vrut sa vad si cum e ca angajat, si nu e rau deloc :).

In curand o sa anunt lansarea catorva proiecte (la care lucrez ca freelancer, nu personale) care se afla pe ultima suta de metri.

Ieri ne-a facut o vizita TVR-ul la agentie pentru un reportaj despre bloguri, mi-au luat si mie interviu, se va difuza intr-una din zilele astea la stiri :).
UPDATE: Link catre reportajul TVR

Si ca sa nu fie degeaba postul:

• 30 Usability Issues To Be Aware Of
• Best Practices For Bulletproof E-Mail Delivery
• What I learned from starting my own business

“If you have an apple and I have an apple and we exchange these apples then you and I will still each have one apple. But if you have an idea and I have an idea and we exchange these ideas, then each of us will have two ideas.” – George Bernard Shaw

Scenariu: tu, gigel-programator-expert, esti contactat de un client sa ii dezvolti un proiect. Semnezi un contract de confidentialitate pe X ani si un contract de cedare a “tuturor drepturilor de proprietate intelectuala” asupra codului furnizat. Te apuci sa scrii proiectul, il scrii cum poti tu mai bine (ca doar de-asta esti expert, nu?), iar intr-o zi il termini si il livrezi.

Peste ceva timp esti contactat de un alt client, pentru un proiect foarte asemanator cu primul, dar fara alta legatura (de genul “am auzit ca ai facut aia, vreau si eu la fel”). Pur si simplu un alt proiect asemanator (sa fim seriosi, nu exista o foarte mare varietate de modele de site-uri pe lumea asta). Tu, gigel, avand o constiinta bine dezvoltata, iti pui intrebarea: “cum scriu eu acest proiect la standardele mele ridicate, avand totusi grija sa nu semene codul prea mult cu cel de la primul proiect ca sa nu am apoi probleme? ma fortez sa-l scriu altfel? wtf?”.

Orice programator experimentat stie ca de la un anumit nivel in sus intri in niste “patternuri” de proiectare si programare, modele pe care le repeti la orice proiect: felul cum scrii si incluzi modulele, cum tratezi userii, formularele, etc.

Asa ca esti pus intr-o situatie destul de absurda, si incepi sa-ti pui si mai multe intrebari.

• Cum poate cineva sa ingradeasca o metoda de a rezolva o problema?
• Cum poti tu sa eviti sa rezolvi o problema intr-un anumit fel (care tie ti se pare foarte destept) doar pentru ca aceasta rezolvare ai vazut-o intr-o bucata de cod asupra careia altcineva detinea drepturi de proprietate intelectuala?
• Poti spune ca ai furat (la modul penal) aceasta solutie daca totusi o folosesti in continuare?
• Poti spune ca ai “eliberat” acea bucata de cod daca o rescrii putin? Hah!
• Ce mai inseamna proprietatea asupra unui produs daca toate partile sale componente sunt astfel libere?

O abordare (practica, nu filozofica) asupra problemei este cea din articolul 10 Absolute `Nos!` for Freelancers

In my Terms and Conditions that I require all new clients to sign, I make sure they know that (1) their code has utilized code from other projects which I haven’t charged them for
(2) I will probably use code from their project on other projects
(3) they own the code and implementation of the project (finished website), but not the actual code pieces (login system, image uploader, etc.).
I pride myself in productivity and speed, and I need to use other code all the time to accomplish this.

Exista vreo legislatie in vigoare in Romania care defineste “proprietatea intelectuala”?

DEX, varianta ‘98, ne spune:

PROFESIONIST: (Persoana) care lucreaza intr-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregatiri corespunzatoare.

Se aplica insa aceasta definitie si in domeniul IT? Eu zic ca nu, din cauza acelei “pregatiri corespunzatoare”.

Definitia pleaca de la presupunerea ca daca ai o diploma de absolvire a facultatii, automat faci treaba buna. E fals, si toti stim asta. Facultatile sunt depasite, cursurile particulare sunt penibile. Adevarata “treaba buna” o fac oamenii care au ceva ani in spate, ani in care au acumulat experienta in domeniu. Dar cunostintele nu sunt totul. Ele nu te pot aduce decat pana la un punct, restul il face omul din tine.

Lucrul care face diferenta dintre amatori si profesionisti este integritatea. Respectul pentru client si pentru munca ta, respect aratat prin capacitatea de a face exact ce ai spus ca o sa faci, la calitatea promisa.

Sunt curios ce intelegeti voi prin “profesionist”.

Bonus: Sclavul IT roman: mic ghid de supravietuire

In sfarsit s-au publicat rezultatele sondajului organizat de A List Apart in aprilie 2007, denumit “Web Design Survey”. Se pare ca la acest sondaj au raspuns 33.000 de oameni, majoritatea barbati americani, intre 25-32 de ani, developeri cu blog :)

Link direct catre PDF-ul cu toate rezultatele. (82 de pagini)

Lectura placuta

Filip scria acum 2 ani:

Unul din lucrurile invatate este ca dezvoltarea unei aplicatii serioase cere multa disciplina personala si de echipa.

Deadline-ul pe care l-ai stabilit de comun acord cu clientul la inceputul proiectului, cand s-au discutat specificatiile, e sfant. Capacitatea ta de a te tine de el arata ce fel de om esti. Daca termenul limita este incalcat fara preaviz si fara o explicatie logica, inseamna ca tu ca freelancer nu iti cunosti limitele, nu poti evalua corect o cantitate de munca si deci intr-o afacere esti imprevizibil. Lasi o impresie proasta si sunt sanse mari ca acel client sa nu se mai intoarca. Bineinteles, discutam de situatia in care specificatiile (si in consecinta deadline-ul) nu s-au modificat pe parcursul proiectului de comun acord.

Recunosc, si eu am uneori probleme in a evalua o cantitate de munca, atat prin lipsa cat si prin adaos. Dar stiu unde vreau sa ajung si fac tot posibilul sa ajung acolo, iar pe parcurs sa produc cat mai putine daune :). Normal este ca, imediat cum simti ca nu vei putea sa termini la timp, sa anunti clientul si sa revizuiti impreuna intreaga situatie. In felul asta nici tu nu treci prin rusinea de a prezenta un nimic in “ziua cea mare”, nici clientul nu pierde eventuale investitii intr-o lansare planificata (comunicate de presa, campanii de reclame, etc).

O cale oarecum gresita e sa faci eforturi supraomenesti pentru a termina proiectul: nopti albe, ore in sir la calculator, you know the drill. Spun “oarecum” pentru ca, desi de multe ori merge, pe termen lung nu este o solutie. N-ai rezolvat adevarata problema (incapacitatea ta de a-ti cunoaste limitele), doar ai ocolit-o putin, iar pe deasupra acum mai esti si obosit. Ceea ce ma duce la al doilea subiect: burnout-ul.

Mai pe romaneste, oboseala psihica apare ca efect al activitatii intelectuale prelungite si haotice, stresante, fara un echilibru de odihna. Nu poti sa te mai concentrezi ca inainte, ideile si solutiile nu prea se grabesc sa apara, iar per total simti o lipsa de interes fata de orice… E momentul sa iei o pauza si sa privesti lucrurile in ansamblu, sa vezi ce si unde ai gresit, sa compari ceea ce faci cu ceea ce iti doresti sa faci, si sa iti faci un plan clar, punctual, pentru perioada urmatoare, de care sa te tii. O scurta vacanta in care sa te rupi complet de munca si sa iti faci ordine in ganduri e de asemenea binevenita.

Voi cum va descurcati cu deadline-urile?

Further reading:

• Staying Motivated, articol pe A List Apart
• Ce faceti cand se rupe firul?, topic pe forumul PHP Romania
• Burnout Prevention and Recovery
• Are You Experiencing Burnout?

Programatori sau designeri, toti incep de la zero¹. Omul invata cateva chestii, face cateva prostii, trial & error, pana cand atinge o masa critica: momentul in care cineva chiar ar fi dispus sa dea bani pe ceva facut de el.
In acel moment are doua posibilitati: fie se angajeaza, fie merge pe cont propriu.

Daca in primul caz evolutia este oarecum mai simpla si mai “sigura”, cea de-a doua alegere vine cu multe complicatii, dar si cu satisfactii pe masura. Ca o mica paranteza, bine ar fi ca, daca mergi pe calea freelancing-ului, sa intri si in legalitate, preferabil ca PFA. Un articol excelent despre asta impreuna cu multe comentarii interesante gasiti la Filip.

Am punctat cateva dintre avantajele si dezavantajele celor doua alternative. Daca aveti completari, sunt binevenite, chiar ma intereseaza parerea cat mai multor oameni :).

Ca freelancer

• Te trezesti cand vrei, ai mediul tau de lucru pe care il controlezi
• Poti ajunge la un venit mai mare decat ca angajat, dar fluxul nu este constant.
• Ai pe umeri responsabilitatea intregii tale afaceri, de la negocierea cu clientul pana la tinerea contabilitatii.
• Iti poti lua vacanta oricand si oricat de lunga, bineinteles cu conditia sa iti programezi dinainte deadline-urile cum trebuie.
• Sunt sanse mai mici sa te plictisesti, fiecare proiect fiind diferit.

Ca angajat

• Flux constant de bani. Mai mic sau mai mare, dar stii sigur ca pe 1 ai cu ce plati chiria.
• Mediu de lucru care poate fi placut (ai de la cine invata smecherii noi, ai cu cine sta de vorba intr-o pauza), dar poti avea si ghinionul sa nimeresti intr-un colectiv – sa-i zicem “neproductiv”.
• Ai doar 20 de zile pe an libere
• Poti ajunge sa faci aceleasi taskuri repetitive, fara sa ai de ales
• Stii sigur ca intre 9 dimineata si 5 seara esti la lucru, iar restul timpului il ai doar pentru tine (si familie, prieteni, etc)

Intrebarea de baraj este: ce se intampla in Romania? Cum e mai avantajos sa activezi in momentul asta: singur sau angajat? Ai sansa sa te afirmi de unul singur? Ne ajuta cu ceva aderarea la UE (in afara de faptul ca e mai usor acum sa ne luam lumea in cap si sa muncim intr-o alta tara, mai civilizata)? Oare cati freelanceri web exista in acest moment in .ro?

¹ Eh, nu chiar de la zero, sa zicem ca au un bagaj genetic cu o predispozitie spre respectivul domeniu. Artistii sunt artisti, inginerii sunt ingineri :).

Articol tradus si adaptat. Originalul se gaseste pe Freelance Switch.

Ca freelancer, deseori se intampla sa faci mai multe lucruri in acelasi timp. Fie ca lucrezi la proiecte diferite sau ca discuti cu mai multi clienti la telefon, a avea mai multe angajamente este un lucru normal pentru freelanceri. Eu de obicei am cel putin doua proiecte in paralel, fara sa iau in calcul micile chestii pe care le fac pro-bono pentru prieteni in timpul liber. Cand mai pun in balanta si emailurile care asteapta raspuns sau telefoanele care trebuiesc date, deja lucrurile se complica.

Nu ma plang, sunt alegerile mele. As putea la fel de bine sa lucrez la un singur proiect, dar unde ar mai fi provocarea? Important este sa stii cum sa-ti gestionezi angajamentele. Cam acum un an, cand am inceput sa lucrez ca freelancer, obisnuiam sa lucrez pentru un singur client, full time. Asta insemna sa ma ocup intre 8 si 10 ore pe zi de acelasi lucru, deci nu prea mai ramanea loc de nimic altceva.

In ultimele cateva luni insa, situatia s-a schimbat. Ma implic in mai multe proiecte si fac mai multe chestii mici pe margine decat inainte. Asa ca a trebuit sa-mi stabilesc o strategie prin care sa-mi gestionez problemele intr-un mod eficient si sa evit epuizarea psihica.

Cate unul, pe rand

Asta ar putea suna contradictoriu cu ce am zis mai sus, dar e vorba de ceva putin diferit. Lucreaza la un singur proiect pentru o anume perioada de timp.
Nu conteaza cat timp, important este sa ai o perioada bine stabilita in care sa te concentrezi doar pe acel proiect, fara distragere din exterior.

Schimbarea contextului e destul de dificila. Uitarea informatiilor si problemelor proiectului curent pentru a putea sa te apuci de altul de obicei dureaza ceva. Cel mai greu lucru este sa-ti convingi creierul sa se concentreze pe o noua gramada de informatii ca sa poti sa reiei proiectul de unde l-ai lasat ultima oara. Mi-am dat seama cu timpul ca e inutil sa il fortezi sa faca asta imediat. Ia o scurta pauza si fa ceva complet diferit, ceva care sa-ti relaxeze creierul.

Din pacate, de multe ori nu ne putem separa complet de distractiile externe ale unui mediu de lucru obisnuit, cum ar fi emailurile sau telefoanele. Cu emailurile e mai usor, pentru ca nu necesita un raspuns imediat, asa ca le poti lasa sa se stranga si sa le raspunzi la toate dintr-un foc, atunci cand ai timp. Cu telefoanele insa e mai complicat.

O strategie ar fi sa stabilesti pe loc o data fixa pentru angajamentul care rezulta din acel telefon. Se intampla ca, uneori, clientul sa vrea ceva rezolvat urgent, dar de cele mai multe ori angajamentul poate fi amanat o zi sau doua. Asta presupune sa fii indeajus de organizat incat sa stii pe loc cand vei avea timpul liber necesar sa te ocupi de acel angajament.

O data ce ai rezolvat problema distractiilor, e cazul sa te intorci la lucru. Pentru a intra din nou in fluxul proiectului, trebuie sa te pregatesti. Inchide tot ce tine de proiectul anterior si aduna la un loc toate informatiile de care ai nevoie pentru cel nou. Daca e nevoie, citeste din nou specificatiile proiectului sau uita-te pe lista de bug-uri. Fa o lista cu lucrurile care trebuie rezolvate in continuare. In felul asta te concentrezi pe ce trebuie facut si ai toate informatiile necesare pentru actiunile urmatoare.

Nu lasa lucrurile in coada de peste

Stabileste-ti milestones¹ pentru timpul pe care te-ai gandit sa-l aloci. Milestones-urile pot fi chiar si simple “Implementeaza sistemul de mesagerie intre useri”, “Termina designul la pagina principala”. Asigura-te ca nu sunt nerealiste si ca pot fi facute in timpul disponibil.

Nu le vei termina mereu pe toate, dar te vor ajuta sa stii mereu in ce punct te afli cu proiectul atunci cand se termina timpul alocat. Poti atunci sa il lasi deoparte pana cand ii vine randul din nou, fara sa te intrebi ce lucruri au ramas neterminate. Daca nu poti termina toate milestones-urile din diverse motive, nu e un dezastru, dar asigura-te ca nu lasi lucrurile in coada de peste. De exemplu, o bucata de cod lasata partial neterminata ii poate impiedica pe altii sa lucreze la acel proiect intr-un mod eficient sau chiar poate face aplicatia neutilizabila.

De asemenea, daca esti ordonat, nici tu nu va trebui sa-ti faci griji de asemenea bucati de cod neterminate atunci cand revii la proiect, ci te poti apuca de urmatorul punct de pe lista imediat.

Termina-le

Un proiect trebuie sa se termine candva, si e foarte important sa stii cand poti spune “gata, treaba mea s-a terminat“.

Unele proiecte se pot intinde pe perioade mari de timp. Atata timp cat exista ceva de facut la ele, e relativ ok. Dar cand aceasta intarziere se datoreaza clientului care trage de timp din diverse motive (se tot razgandeste, raspunsurile intarzie), lucrurile nu mai stau asa bine. Proiectul incepe sa para o povara de care vrei sa scapi si nu prea ai cum. In asemenea situatii ar fi bine sa intervina un contract clar, semnat de ambele parti, care sa reglementeze problema.

Concluzii

Terminarea unui proiect aduce multa satisfactie, atat pentru tine cat si pentru client. Pe langa faptul ca vei fi platit, poti trece acum la alte proiecte, fie ele noi sau vechi.

Pasii schitati aici pot parea usor de aplicat, dar mie mi-a luat ceva vreme sa ma obisnuiesc sa lucrez asa. Sper ca aceste indicatii sa va ajute la organizarea timpului, pentru a putea termina proiectele cat mai repede si eficient.

¹ Milestone: Piatra de hotar, punct de pe lista de atributii care marcheaza terminarea unei sectiuni importante din proiect.

Salut!
Sunt Andrei Gheorghe, programator web freelancer, iar acesta este blogul meu. Ma ocup in principal cu PHP & MySQL, JavaScript si XHTML & CSS.

De obicei ma gasiti pe forumul WDB (acesta este profilul meu acolo), unde moderez sectiunile de client-side development (css, js). Daca aveti ceva urgent sa-mi spuneti, aveti datele mele de contact in dreapta.

Vreau sa multumesc celor care m-au ajutat la crearea identitatii blogului: logo-ul vine de la Graft (puteti vedea aici o mica parte din istoria lui), iar feedback pretios pentru layout am primit de la Ionut, Cristi, Filip Add, NTZ si Adi.
Thx guys :).

Asadar, bine ati venit!